În urmă cu câteva zile peste tot puteai auzi, citi și vedea acest îndemn, „să mergem împreună”. Acest logou s-a adeverit cu prisosință căci am mers împreună sute, mii, milioane de oameni ca să ne întâlnim la Iași cu Sfântul Părinte Papa Francisc.
Spunea cineva că nu sunt cuvinte care să redea ceea ce am simțit cu toții în acele zile binecuvântate. Și totuși încercăm să retrăim aceste clipe minunate din momentul în care avionul avionul care l-a adus pe păstorul nostru a aterizat pe pământ românesc. Începând din acel moment fiecare dintre noi a trăit emoțiile la scară mai mare ori mai mică. Nevrând să scăpăm niciun moment l-am însoțit stând ore în șir în fața ecranelor. Dar cei mai câștigați am fost noi, pelerinii care am avut fericirea nesperată de a-l vedea la câțiva pași pe misionarul care a reușit să unească Argentina cu România pentru a preamări pe Dumnezeu, pe Isus cu Maica lui Sfântă și să primim binecuvântarea Sfântului Părinte pe viu. O mare favoare e și faptul că de când a fost ales avem încă zece fericiți declarați de Sanctitatea Sa.
Acest mare papă pe care l-am putea numi EROU cu majuscule a reușit să ne unească și să ne urnească atât pe noi, oamenii, cât și religiile care locuiesc în această țară, țară care a fost numită atât de Papa Ioan Paul al II-lea cât și de Papa Francisc „Grădina Maicii Domnului” și s-a putut vedea că această grădină a înflorit și la propriu și la figurat cu lumea multicoloră care îl întâmpinau peste tot.
Citind biografia Sfântului Părinte am aflat despre o mulțime de lucruri pe care le-a făcut ca preot, episcop, arhiepiscop și apoi cardinal. Ca episcop a avut ca motto „Iertând și alegând”, dar tot atât de bine era dacă scria și „alergând” căci toată viața este un continuu du-te-vino.
Neobosit a fost și în țara noastră ca pelerin reușind să parcurgă distanțele dintre Muntenia, Moldova și Transilvania făcând încă odată o mare Unire.
Mulți l-am asemănat pe Sfântul Părinte Francisc cu Papa Ioan Paul al II-lea, dar, cu toată potrivirea, pentru noi este unic prin felul în care ne arată să ne bucurăm și să-i urmăm exemplul în a iubi pe oricine indiferent de etnie sau condiție socială, sărac sau bogat. Dar am putea să-l mai asemănăm pe Sfântul Părinte cu Papa Ioan al 23-lea, numit și Papa cel Bun și sanctitatea sa vizita închisorile și pe cei nepăstuiți.
Cu mulți ani în urmă părintele Ștefan Erdeș ne învățase un cântec tradus din italiană care s-ar potrivi și Sfântului Părinte:
A lui Crist pe vecie ești preot,
A lui Crist ești vicar pe pământ,
Din pruncie cu inima caldă
Pe Cristos l-ai urmat cu înfocare
Refr.
Papa trăiască, Papa Ioan,
Strigăm cu toții Papa cel Bun,
Căci Domnul îl vrea pe dânsul,
Vicarul Său.
In a purpurei cinste slăvită,
Blând cu toți și smerit ai rămas,
Iar apoi pe catedra lui Petru,
Cu iubire le-ai dat tuturor.
Pe Cristos credincios Îl urmează,
Ia în brațe pe toți ca pe frați,
Cu nespusă iubire împarte,
Ajutor celor slabi scăpătați.
Revenind la ce s-a întâmplat în acele trei zile nu putem decât să-i mulțumim Bunului Dumnezeu că totul a decurs bine de la început până la sfârșit. Înseamnă că toți organizatorii au fost conduși de o mână nevăzută ca totul să fie la superlativ. Dacă ar fi trebuit să se dea note, punctajul maxim l-ar fi primit Iașiul, parcă mai aproape de sufletele noastre. Ne-a mai încurcat și timpul ploios dar mereu când Sfântul Părinte ajungea la locul cuvenit se întâmpla o minune și se oprea ploaia.
Noi, sute de mii de pelerini, credem că jertfa pe care am făcut-o indiferent pe ce plan, a meritat. Numai Bunul Dumnezeu știe dacă o să fim mai buni, mai înțelegători cu semenii noștri. Oricum, multă vreme o să avem în minte cuvintele spuse de Sfântul Părinte și să nu uităm să ne rugăm pentru Sanctitatea Sa. Fie ca binecuvântările pe care le-am primit să ne folosească și de acum înainte să ne lăudăm că l-am văzut și noi pe Papa Francisc.
Maria Bertalan