„Cumințenia Pământului” la Festivalul Pietrarilor din Slănic Moldova

Două copii în mărime naturală după celebra operă a lui Constantin Brâncuși, „Cumințenia Pământului”, pentru care statul român a încercat, recent, preluarea prin licitație publică, au fost expuse de Daniel Celmare, meșter pietrar din Cireșoaia, la cea de a doua ediție a Festivalului Pietrarilor organizat la sfârșitul săptămânii trecute în stațiunea Slănic Moldova. Festivalul a deschis seria evenimentelor speciale pregătite de primăria orașului stațiune pentru vara și începutul toamnei 2017.

Cu adevărat cuminte, afișând o figură profund meditativă, chiar melancolică, fata întruchipată în piatră de Constantin Brâncuși a luat loc și în careul festivalului pietrarilor de pe Valea Slănicului. A fost adusă acolo în două variante identice, ambele reproduceri aproape fidele, în mărime naturală, ale operei sculptorului din Hobița, făcute de Daniel Celmare, un meșter încă tânăr, care lucrează piatră de circa 15 ani.

Meșterul a preluat meseria de la tatăl său, a mai perfecționat-o și o practică într-un atelier în care lucrează cu mai mulți tovarăși. E meserie transmisă, și la el, ca peste tot pe Valea Slănicului, din tată în fiu. De sculptură se ocupă ocazional. În general face material de construcții pentru case, pentru garduri, pentru placat socluri etc. „E o meserie dură – spune Daniel. Trebuie să aduci bolovani uriași din carieră, care vor trece prin multe etape de lucru până la finalizare”. Meșterul e mulțumit de ceea ce face, deși mulți dintre cei care practicau meseria au abandonat-o și au plecat la muncă în străinătate. Daniel crede că nici fiul său, acum băiat de 13 ani, nu va aborda meseria.

Lumea se schimbă, iar în Slănic au mai rămas doar vreo 40 – 50 de meșteri. Piața pietrei de construcție este foarte mare însă, iar cererile vin din toată țara. În Slănic mulți dintre meșteri au trecut și prin cursuri de calificare, prin proiectul „Întreprinderile sociale – o șansă pentru persoanele dezavantajate pe piața muncii”, aplicat de performerul băcăuan al proiectelor cu fonduri europene (zece la număr) Constantin Popa, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Au fost, atunci, înființate două întreprinderi sociale, au fost create 15 locuri noi de muncă, iar 25 de cursanți au obținut diplome de calificare în meseriile de pavator și cioplitor în piatră, marmură și granit.

Cam tot ceea ce produc meșterii de pe Valea Slănicului a putut fi admirat la Festivalul pietrarilor. Între exponate am văzut și mici fragmente de basorelief și chiar limitatoare stradale. Dar imaginația meșterilor poate scoate din piatră seacă orice. Exponatele stăteau mândre lângă „trandafirii deșertului”, mari buchete de petale pietrificate aduse din Tunisia, pe care le-am văzut și pe lacul sărat Chott el Jerid, lângă Sahara, unde cresc natural, din nisip umed și saramură, sub puterea modelatoare a vântului.

„Festivalul – spunea primarul Gheorghe Baciu, inițiatorul manifestării – este gândit ca un suport pentru breasla pietrarilor care la noi există de peste o sută de ani. Acum 120 – 130 de ani s-au construit aici Cazinoul și Hotelul Racoviță, apoi alte și alte obiective, precum Mofeta, cu piatra din carierele slănicene. Și bunicul meu a fost pietrar, iar eu am crescut printre meșterii din Cireșoaia”.
Piatră în masivul muntos al Nemirei este cât vrei. E un fel de calcar cu proprietăți de granit, numai bună de modelat pentru placat construcții. Problema, acum, este ca meșterii să-și unească eforturile și să se avânte la lucrări mai mari. Tot la inițiativa primarului, în Slănic Moldova este pregătită lansarea unei Asociații profesionale a pietrarilor, care va ajuta meșterii locului să poată accesa lucrări de mai mare amploare, nu doar livrarea de materiale de construcții.

„Sperăm să dezvoltăm această activitate, pentru că sunt argumente sănătoase pentru promovarea pietrei și a produselor de piatră. Piatra este o resursă naturală, ecologică, iar la noi este piatră pentru mii de ani. Dar, piatra include multă manoperă. De aceea, ne dorim ca localnicii să aibă, astfel, locuri de muncă și toate drepturile care decurg de aici. Vrem să determinăm înființarea de ateliere de prelucrare a pietrei, în care să se lucreze în condiții de securitate a muncii și de protejare a mediului.”
Gheorghe Baciu, primarul orașului Slănic Moldova

sursa: desteptarea.ro