Ce sunt ceangăii la origini, români sau maghiari. Controversele dure pe tema bizarei comunităţi catolice din Moldova

Comunităţile de catolici din Moldova sunt în continuare subiect de dispută între istoricii români şi maghiari. Fiecare vine cu argumente, cu propriul unghi de vedere. După secole de convieţuire în Transilvania şi dominaţie a administraţiei ungureşti, după formarea familiilor mixte şi migrarea lor la est, tema rămâne încă aprinsă. Cine sunt ceangăii? Chiar termenul de csángó, care provine din maghiară, trimite la ideea de amestecat, corcit. Ceangăii sunt întâlniţi în comunităţi distincte în special în judeţul Bacău, Neamţ, Iaşi, Vrancea şi Vaslui. Intră în aceeaşi categorie, o parte din romano-catolicii din Ţara Bârsei, judeţul Braşov.

Romano-catolicii care intră în categoria ceangăilor se deosebesc de ceilalţi prin unitatea de grai, prin port popular şi obiceiuri. Există referinţe istorice, acceptate atât de maghiari, cât şi de români, încă din secolul al 13-lea, care vorbesc despre micile comunităţi maghiare ajunse în Moldova, asimilate de români. Istoricii români îmbrăţişează mai ales ideea că ceangăii sunt ardelenii maghiarizaţi, care au ales să se aşeze dincoace de Carpaţi, în Moldova.

În 1880, ziarul Amicul Familiei care apărea la Gherla (Austro-Ungaria) descria astfel comunităţile de ceangăi: „În Moldova, în doue din cele mai mari şi mai frumoase judeţie, mai cu semă Bacăulu şi Romanulu, locuitorii ţierani, cari suntu mai toţi răzăşi, moşneni şi proprietari mici, vorbesc numai unguresce. Cându intri în satele loru, e mai reu decâtu în mijloculu Ungariei; trebue să mergi cu tălmaci: femeile şi copii nu sciu se dea nici „bună demaneţia” românesce. Culpa neiertată este a oameniloru noştri de statu că n-au îngrigitu nici odată de romanisarea acestui elementu şi a lăsatu în inima Moldovei o populaţiune de peste doue sute de mii, streină şi de limbă şi de religiune“.

În ziua de astăzi, în mod activ câteva asociaţii par preocupate de identitatea ceangăilor. Potrivit estimărilor, în Moldova ar trăi aproximativ 62.000 de persoane, care se identifică astfel. Cei mai mulţi dintre ei se consideră romano-catolici români, cu un trecut aparte.

Asociaţia Maghiarilor Ceangăi din Moldova, denumită şi „reprezentanţa maghiarilor de la est de Carpaţi“, a fost înfiinţată în 1990 în Covasna şi are sediu şi în judeţul Bacău. Militează pentru introducerea limbii maghiare în slujbele religioase dar şi în şcoli.

Mai multe comunităţi din judeţul Bacău (Pustiana, Cleja, Ghimeş Palanca, Lespezi) au clase cu predare în limba maghiară. În ultimii ani, eforturile de a modifica conştiinţa catolicilor din zona Moldovei au fost mai mici iar acţiunile asociaţiei nu au mai avut rezonanţa din trecut. Într-un răspuns din 2009, al episcopului de Iaşi, Petru Gherghel, care se regăseşte şi pe site-ul Asociaţiei, adresat lui Lazlo Tokes, se arată că romano catolicii din Moldova nu se împart, în viziunea clericilor catolici, în maghiari şi români.

„De altfel, în Dieceza de Iaşi nu avem parohii ale „ceangăilor maghiari”, cum afirmaţi în scrisoarea dumneavoastră, ci mereu s-a vorbit despre parohii cu credincioşi romano-catolici. Datoria noastră, aşadar, este să slujim poporul nostru credincios în limba pe care o cunosc toţi şi în respect faţă de oricare altă limbă pe care ei o folosesc, bine ştiind că Biserica Catolică nu este legată de o limbă sau alta, ci le preţuieşte pe toate ca daruri ale lui Dumnezeu“, afirmă episcopul Petru Gherghel.

Pentru Asociaţia „Dumitru Martinaş“,  a romano-catolicilor din Moldova, „Ceangăii sunt români incomplet maghiarizaţi, plecaţi din satele lor din Ardeal şi stabiliţi în Moldova“. Unul dintre principalii susinători ai ideeii că ceangăii sunt români romano-catolici este cunoscutul istoric băcăuan dr. Anton Coşa.

În general, romano-catolicii din judeţele Moldovei acceptă greu impunerea unei alte identităţi, ceea ce au încercat, fără vreo oprelişte, ONG-urile sprijinite financiar de Ungaria.

Cea mai mare parte a istoricilor care s-au aplecat asupra specificului ceangăilor au ajuns la concluzia că romano-catolicii din Moldova sunt români. „Se impune reafirmarea adevărului că majoritatea membrilor comunităţilor noastre nu s-au considerat şi nu se consideră „ceangăi”, ci români catolici. În acest sens, ei nu pot fi consideraţi o minoritate etnică, aşa cum este cazul maghiarilor, germanilor, evreilor, slovacilor, grecilor, italienilor, bulgarilor, turcilor, etc. din România“, se arată pe site-ul asociaţiei.  (articol preluat din adevarul.ro)