Prea puțin, prea târziu

Atunci Isus a zis ucenicilor Sai: Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea, si sa Ma urmeze. Pentru ca oricine va vrea sa-si scape viata o va pierde, dar cine isi va pierde viata pentru Mine, o va castiga. Si ce ar folosi unui om sa castige toata lumea, daca si-ar pierde sufletul? Sau, ce ar da un om in schimb pentru sufletul sau? Caci Fiul omului are sa vina in slava Tatalui Sau, cu ingerii Sai; si atunci va rasplati fiecaruia dupa faptele lui. (Matei 16:24-27)

Intr-o zi la biserica sosi o scrisoare din partea unei biserici mici dintr-un sat din jurul Bucurestiului ai carei membri suferisera mult de pe urma unui cutremur de pamant.
Unii copii ramasesera orfani de ambii parinti sau numai de un parinte, altii ramasesera fara adapost; altii erau prin spitale raniti sau cu maini, picioare rupte. Fratii din biserica cereau un mic ajutor pentru cei ce ramasesera fara nimic in urma acestei catastrofe.
– As vrea sa am o mie de lei sa le pot trimite, spuse Cristi.
– Cred, spuse tata zambind, dar simplul fapt ca nu ai asa multi, nu inseamna sa nu le trimiti nimic.
– Dar chiar acum nu am bani, spuse Cristi. Vreau sa zic ca nu am bani in plus. Nu am decat banii ce i-am strans sa-mi cumpar un aparat de fotografiat. Facu o pauza si apoi adauga: Pai, daca as trimite bani la toti copiii orfani, n-as mai avea bani niciodata.
– Asa e, raspunse tata. Dar uneori sunt nevoi speciale si trebuie sa le luam in considerare. Sa nu uiti, Dumnezeu a promis bucurie si rasplata celor ce daruiesc. Gandeste-te la lucrurile acestea si roaga-te.

Duminica se face colecta. E hotararea ta. Trimite atatia bani cati crezi tu. Luni, inainte de culcare, tata il chema pe Cristi in sufragerie.
– Cristi, noi am vrea sa stim cati bani ai dat duminica pentru cei din satul distrus de cutremur.
– Am dat 25 de lei. Mai imi lipsesc 200 de lei ca sa-mi pot cumpara aparatul de fotografiat si mi-a spus Viorel ca a intrebat la magazin si saptamana viitoare primesc aparate de fotografiat.
Cristi se uita uimit la tata. Acesta ii dadu 50 de lei.
– O, multumesc, dar de ce imi dai 50 de lei?
– Dupa ce am discutat cu tine despre darnicie, am hotarat impreuna cu mama, sa-ti rasplatim sacrificiul pe care il faci daruind si ne-am gandit sa-ti dam inapoi dublu fata de cat ai daruit tu.
– Dac-as fi stiut, spuse Cristi, as fi dat mai mult.
– Cuvantul lui Dumnezeu ne spune ca vom fi rasplatiti in cer pentru lucrurile pe care le-am facut pe pamant pentru Cristos. Nici nu ne putem imagina ce a pregatit Dumnezeu pentru noi. Dar multi dau prea putin si prea tarziu. In cer vor spune si ei: daca as fi stiut…

* * *

DAR TU? Esti generos cu darurile tale si in slujba pe care o faci pentru Domnul? Poate nu vei fi rasplatit acum, dar fii sigur, intr-o zi Dumnezeu iti va rasplati pentru darnicia ta.