O FAMILIE BINECUVÂNTATĂ – Episodul 3: Rugăciunea și copiii

In familia Bertalan locul primordial il ocupa rugaciunea. Duminica dimineata, inainte de Sfanta Liturghie de la ora 8 rasuna biserica de vocea baritonala a domnului dascal cu rugaciunea de dimineata:

„Incep aceasta zi in numele Tatalui care m-a creat,
In numele Fiului care m-a rascumparat,
In numele Duhului Sfant care m-a sfintit.
Ma inchin Tie Doamne Isuse Cristoase si te preamaresc
Ca prin Crucea ta Sfanta ai rascumparat lumea.
Doamne iti multumesc ca m-ai chemat la credinta cea adevarata
Si mi-ai dat ziua aceasta ca sa-ti servesc Tie.
Iti jertfesc azi toate gandurile, vorbele si faptele mele,
Toate sa fie spre marirea Ta.
Iti incredintez trupul si sufletul, ocroteste-ma si pazaste-ma de orice rau.
Marie, mama preacurata apara-ma ca sunt copilul tau.
Ingerul meu pazitor fereste-ma de vicleniile diavolului
si indreapta pasii mei pe calea cea buna care duce spre Cer. Amin.”

Si toti continuau cu cele 10 porunci ale lui Dumnezeu, cele 5 porunci ale Bisericii, adevarurile de credinta, s.a.m.d.
Era un fel de cateheza tinuta de dansul si prindea bine pentru intaia impartasanie, mir si casatorie. In familie, „Ingerul Domnului” spunea fiecare copil pe rand, la fel nici o masa nu incepea si nu se termina fara rugaciune.

In vremurile grele cand trebuia sa te feresti si de umbra ta, dupa ce se intuneca, mamaia si tataia trimiteau copiii sa adune vecinii, si, in biserica, la lumina lampii vesnice, in genunchi in fata Sfantului Tabernacol recitau rozariul si alte rugaciuni. Copiii au fost educati in frica lui Dumnezeu, cu respectul batranilor si cu iubirea aproapelui. Asa au crescut si au ajuns peste timp la casele lor.

Zece nunti s-au facut in familia Bertalan, si nu orice nunti ci din acelea care tineau o saptamana. Luni se faceau cumparaturile la Tg. Ocna cu participarea logodnicilor, nasilor si parintilor din ambele parti. Urma masa de rigoare la vreun restaurant ori carciuma din oras.

Joi seara se facea beteala si voalul miresei la ea acasa cu prietenele, nasii si mirii. Se servea un vin, cozonac si prajituri. Sambata seara era vedre (un fel de bal) la salon numai cu tineret. Totusi, mamele insoteau fetele mereu la orice distractie de noapte. Duminica dimineata, mirele cu rudele lui si cativa tineri, acompaniati de muzica mergeau la nasi iar de acolo dupa mireasa. Aici nasa punea voalul miresei, se puneau florile de nunta la piept, se facea iertaciunea si se lua zestrea in cateva carute.

La ora 8 era cununia religioasa (cea civila se facea fara fast, doar mirii mergand la primarie). Dupa liturghie avea loc o masa la casa mirelui iar la ora 1 incepea hora care tinea pana la vecernie. Pe la 10 seara iar masa la salon, petrecerea durand pana dimineata. Luni, dupa pranz, mirele, mireasa cu rudele apropiate si cu muzica mergeau la nasi cu prosop si sapun sa-i spele pe maini. Luni seara, iar masa si se deshorbota mireasa (i se lua voalul de pe cap) si iar mancare, bautura, dans si muzica pana dimineata. Marti seara era masa rudelor apropiate care ajutasera la servit.

La nunta participa aproape tot satul iar darul nu era mare. Mai mare era insa distractia. Cand nu era nunta era botez iar locul de onoare il ocupau tataia si mamaia. Erau petreceri decente fara atatea betii ca acum, cu dans, dar mai ales se cantau multe romante pe mai multe voci acompaniati de vreunul din familie la acordeon.

---

episodul 1 | episodul 2 | episodul 3 | episodul 4 | episodul 5 | episodul 6 | episodul 7